Cum să vindeci dezamăgirea?


În vremea studenției mele, eram perceput adesea de către colegi și de către unele cadre didactice drept o persoana așezată, chibzuită, principială. Într-unul dintre anii terminali însă, s-a întâmplat să nu mă simt destul de pregătit pentru un anumit examen, motiv pentru care, deopotrivă cu ai mei colegi de grupă, mi-am sintetizat unele subiecte, cu scopul de a folosi rezumatele respective în cazul în care mi-ar fi picat la proba respectivă o chestiune necunoscută mie. Zis și făcut. În dimineața examenului, surpriza cea mare a fost că aveam cazul despre care știam să spun cele mai multe lucruri, neajutat de nicio sursă de inspirație. Dar, totuși, în dosarul meu, existau ”păcătoasele” sinteze. M-am așezat la masa de scris, bucuros că nu sunt nevoit să copiez, când, vijelios, intră profesoara, cu o falcă-n cer și cu una-n pământ, controlându-ne tuturor foile. O colegă de dinaintea mea venise la examen nu cu mici prezentări, ci cu foi întregi pline de informații; intrând cu ele la examen și nereușind să le folosească selectiv, a dat peste cap tot planul ”diabolic” al grupei. A fost o dezamăgire pentru mulți dintre cei care mă cunoșteau. Cel mai mult m-a durut însă faptul că am produs suferință lăuntrică asistentului universitar care ne preda materia respectivă, un om deosebit, care credea în mine, atât în potențialul meu medical, cât și în cel uman și spiritual. Respectul pe care mi-l dăruia odinioară s-a transformat subit în tăceri reci, în priviri evitante și-n rememorări triste ale evenimentului cu pricina. A fost nevoie de ani pentru ca o relație frumoasă cândva, dar curmată brutal, să prindă din nou contur.

Dezamăgiri. Ne așteptăm ca unii oameni în care credem să se comporte într-un anumit fel și vedem că sunt exact inversul reprezentărilor cu care noi i-am investit. Ne așteptăm ca noi să fim într-un anumit fel și falimentăm grosolan față de noi înșine. Îi dezamăgim pe ceilalți și ne dezamăgim pe noi zilnic. Cu unele persoane dezamăgite mă întâlnesc în fiecare zi lucrătoare. Citesc pe fețele lor că nu sunt bucuroase să mă vadă, că prezența mea naște-n ele simțăminte de mâhnire. Nici nu mai știu ce, cum și când am spus, cert este că dezamăgindu-i pe ei, între ei și mine s-a așezat un morman de reproșuri tacite, de evitări aspre, de atitudini neprietenoase.

Știți de ce suntem atât de des dezamăgiți? Pentru că avem expectanța ca oamenii să fie perfecți. Suntem creați într-o lume la început imaculată, dar căzută acum. Tindem spre desăvârșire, dar suntem robi ai unei naturi pervertite. Cel mai important pas spre evitarea dezamăgirilor este ajustarea așteptărilor noastre. Cu cât scădem pragul pretențiilor noastre față de semeni, cu atât vom fi mai rar dezamăgiți.

Unii dintre cei pe care i-am dezamăgit văd azi în mine doar acel ungher care le-a produs suferință lăuntrică. M-au redus la o debara din locuința mea interioară și nu au îndrăznit niciodată să vadă toată casa lăuntrului meu. Dar eu vă îndemn să îndrăzniți să-i priviți pe semeni în integralitatea lor! Să credeți că, undeva, dincolo de încăperile inimilor care v-au întristat, există camere pline de lumină și de pace! În fiecare om, există ceva pentru care merită să fie iubit! Dezamăgirile nu sunt motive să ne înstrăinăm de oameni, ci sunt provocări pentru noi să-i acceptăm pe semeni așa cum sunt și să-i vedem prin prisma a ceea ce pot deveni! Dezamăgirea se vindecă prin credință!

Cât despre examenul meu… l-am dat în toamnă. Evident, de data aceasta cinstit.Mi-a căzut același subiect primit și-n vară, pe care-l știam cel mai bine. Undeva acolo sus, aparent departe, dar totuși atât de aproape, Cineva a crezut în mine mereu, chiar atunci când eu, cel confruntat cu propria-mi nimicnicie, încetasem a mai crede (vezi Romani 5,6-11).

Anunțuri

Despre patrincaandrei

Andrei Pătrîncă este medic psihiatru, creștin, interesat să-i ajute pe tineri să depășească diverse abisuri existențiale. Articolele lui Andrei Pătrîncă nu sunt scrise în manieră științifică sau teologică, ci sunt zămislite din propria concepție despre lume si viață. Mesajele prietenilor lui, postate pe blogul său, sunt scrieri care i-au atins inima și i-au marcat existența. Lectură plăcută tuturor! :)
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

26 de răspunsuri la Cum să vindeci dezamăgirea?

  1. mihaela zice:

    Multumesc pentru adevarul ce l-ai lasat sa curga in dimineata asta dinspre Dumnezeu, prin tine, prin cele de mai sus. Ochi deshisi, luminati de apropierea si ramanerea in El, pasire ancorata in realitatea Lui Dumnezeu… este ceea ce ma rog. Este… in ce doresc sa raman: in a ma vedea, in a vedea oamenii si nu numai, cu ochii Lui, a Celui ce vede dincolo de momente si de nimicnicie. Ma rog sa fi binecuvantat Andrei pe drumul transformarii tale in asemanarea Lui si intarit in ramanere in voia Lui.

  2. Eliza Mihai zice:

    foarte frumos! e incurajatoare transparenta. 🙂

  3. Gabi zice:

    Hristos a inviat! felicitari pentru articol. este un mare adevar ca un mare ‘pas spre evitarea dezamăgirilor este ajustarea așteptărilor ‘; e bine ca exista speranta, si vindecare prin credinta in Dumnezeu! (Solutia: Dezamăgirea se vindecă prin credință!!!!)
    All the best,
    Gabi
    P.S. Lucrati in Bucuresti?

  4. Comes zice:

    Vorbesti cinstit

  5. sufletulmuntilor zice:

    Interesanta comparatia cu „debaraua sufletului” … 🙂

  6. mihaela zice:

    Intradevar dezamagirea se vindeca foarte greu.Felicitari pentru articol

  7. Daniela Stancu zice:

    Superb indemn de a privi la partea buna a oamenilor! Mi-a facut mult bine!

  8. Andrei C. zice:

    Unde ai văzut în Romani 5 că Dumnezeu a crezut în tine mereu? Îţi plac blasfemiile?

    • ”Te salut, Andrei! Am citit intamplator reflectia ta. Nu sunt de acord cu un punct din ceea ce ai scris. Am putea discuta despre asta? Cu drag, Andrei C.”

      Nu accept sa raspund la o abordare agresiva, indiferent de intentiile bune care-i stau in spate! Andrei Patrinca

      • Andrei C. zice:

        Nu aştept un răspuns. Doar gândeşte-te la ce ai spus. La orice te-ai fi referit – nu este o exprimare normală a unui crez corect teologic, biblică, etc.

        De partea mea, mă voi gândi la stilul şi abordarea mea – promit.

      • Ok. Multumesc pentru mesaj si lectura!

  9. Ginutza zice:

    „Cu cât scădem pragul pretențiilor noastre față de semeni, cu atât vom fi mai rar dezamăgiți.”…. uneori este greu sa scadem pragul pretentiilor… de ce?

  10. Cel mai frumos cadou – dezamagirea. Nu suntem dezamagiti din cauza pretentilor prea mari fata de semenii nostri, ea apare atunci cand ne este inselata increderea !

  11. Anna C. zice:

    citind acest articol abia azi am primit o adevarata lectie de viata!
    si culmea……nu intamplator trec printr-o mare dezamagire
    deci:prin credinta ne vindecam! dezamagirea are si o parte buna caci ne face sa ne reevaluam pe noi insine si asteptarile pe care le avem de la ceilalti.Multumesc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s