Dezinformarea – ”arta ocolului”


dezinformareUn vameș a fost pus să supravegheze un pod, pe care trecea zilnic un țăran cu un cărucior încărcat cu fân. Vameșul verifica în fiecare zi căruciorul țăranului, înfingând baioneta în fân, fără să găsească vreodată ceva suspect în căruciorul țăranului. După stagiul de o lună pe care îl face la pod, vameșul urmează să fie transferat în alt post. Cinstindu-l pe țăran cu un pahar de țuică, vameșul îl roagă să îi spună care era șmecheria și ce în consta înșelăciunea, fiind convins că ceva nu era în regulă cu transportul zilnic de fân.

Știu că transporți ceva interzis, dar n-am să te denunț, așa că poți să îmi spui ce e.

Cărucioare, a răspuns țăranul.

(Manipularea conștiinței – Serghei Kara-Murza)

Am așezat ilustrația de mai sus la începutul acestei reflecții, întrucât ea surprinde un element esențial ce caracterizează dezinformarea: arta de a ocoli, de a ascunde greșelile, de a masca intențiile și posibilitățile reale, de a abate atenția de la ceea ce este cu adevărat important.

În timpul războiului, pentru destabilizarea inamicului și creșterea încrederii populației proprii, fiecare stat exagera numărul victoriilor și apropierea sfârșitului războiului. Astăzi, puterea dezinformează altfel:

1. Intoxicarea. Presupune comunicarea de date false, cu scopul de a induce în eroare adversarul. Exemplul sugestiv este încercarea lui Hitler de a-l face să creadă pe Stalin că armata sa complotează, în ascuns, cu Germania. Rezultatul a fost execuția a jumătate din corpul de ofițeri superiori aflați în subordinea liderului rus.

2. Diversiunea. Prin acest instrument, se abate atenția opiniei publice de la un eveniment care l-ar pune pe diversionist într-o postură negativă, prin construcția altui eveniment în mass-media. Așa ne explicăm cum, mai cu seamă în preajma sărbătorilor de Paști și de Crăciun, Discovery difuzează compulsiv materiale menite să semene îndoială cu privire la identitatea Fiului, sărbătorit cu aceste ocazii. Creșterea credinței în Dumnezeu Întrupat contravine intereselor politicii ateiste ale trustului.

3. Subversiunea. Se anulează reacțiile de apărare. Colectivitățile umane sunt hipnotizate și își pierd capacitatea de reacție.

4. Magia numărului. O situație consemnată în istorie este aceea a lagărului de prizonieri de la Tuzla, unde se zvonea că au fost agresate sexual multe femei islamice. La 50 de km de lagărul de prizonieri, se vorbea de 4000 de femei violate. La 20 de km, de 400 de femei. La 10 km, de doar 40. Cine știe câte cazuri au fost reale… dacă a fost vreunul?!

5. Repetiția. Repetitio est mater studiorum. În închisorile comuniste, erau amplasate boxe puternice care repetau: ”Nu există Dumnezeu, există comunism!”. Știau ei comuniștii bine ce au de făcut. În timp, prin repetare, informația poate deveni credință. Și, ființe spirituale fiind prin născare, mașinăria teribilă de spălători de creier ai comunismului cunoștea faptul că nu pot distruge credința oamenilor, dar o pot înlocui cu o alta.

6. Clișeele: ”rromii invadează Europa!”, ”cine nu votează, nu contează!”, ”a fi român înseamnă a fi ortodox!”, ”la vremuri noi, tot noi!”. Clișeele sunt stereotipuri, ticuri care acționează la nivelul mentalului colectiv. Informațiile transmise sunt simplificate și dezbrăcate de nuanțele lor cele mai importante, devenind simple formule generale. Să le analizăm puțin: rromii au valori, tradiții, principii, nevoi și demnitate umană asemenea tuturor celorlalți. Cine nu votează o face în virtutea liberului arbitru. Identitatea socială nu poate ucide exercițiul alegerii religioase libere, iar continuitatea nu e garanția supremă a succesului.

Astăzi, deținătorii puterii știu că nu le e permisă forța fizică. Singura lor soluție este aceea de a da impresia că servesc scopurilor nobile ale comunității. Ei știu să ne mintă frumos. Iar noi învățăm, pas cu pas, calea spre a nu-i mai crede:

”Noi, cei care am trăit în lagărele de concentrare, ne putem aminti de acei oameni care, trecând din baracă în baracă, își dăruiau altora ultima lor bucată de pâine. Vor fi fost puțini la număr, dar îndeajuns de mulți pentru a dovedi că totul îi poate fi luat omului, mai puțin un lucru: ultima dintre libertăți – aceea de a-și alege atitudinea într-un anumit set de circumstanțe, de a-și alege propriul mod de a fi” – Viktor Frankl, ‘Man’s search for meaning’.

Anunțuri

Despre patrincaandrei

Andrei Pătrîncă este medic psihiatru, creștin, interesat să-i ajute pe tineri să depășească diverse abisuri existențiale. Articolele lui Andrei Pătrîncă nu sunt scrise în manieră științifică sau teologică, ci sunt zămislite din propria concepție despre lume si viață. Mesajele prietenilor lui, postate pe blogul său, sunt scrieri care i-au atins inima și i-au marcat existența. Lectură plăcută tuturor! :)
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Dezinformarea – ”arta ocolului”

  1. Mulțumesc Andrei. Clarificatoare analiza dar mi-ai amintit de Frankl, tre sa citesc iar ceva 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s